Depresia și anxietatea, afecțiunile secolului XXI

 Depresia este, potrivit specialiștilor, o stare patologică marcată de o tristeţe profundă, durabilă, puţin sensibilă la reconfortare, însoţită de durere morală, pierdere a stimei de sine şi o încetinire a funcţiilor psiho-motorii. Persoana care suferă de depresie se simte nefericită, simte că nu contează pentru ceilalți, nu se poate detaşa de trecut, iar viitorul o sperie, pentru că are expectaţii negativ-anxioase.

Specialiștii în domeniu consideră că depresia şi anxietatea de multe ori nu se exclud una pe cealaltă. Anxietatea este o stare normală, este firesc să îți fie frică, să te îngrijorezi, pentru că numai aşa apare reacţia de apărare în faţa pericolelor. Cu toate acestea, de la un anume punct al anxietăţii ea poate deveni boală.

Spre deosebire de anxietate, depresia este considerată boală de prima dată, pentru că nu putem vorbi despre stările care le dă aceasta ca fiind normale. Dereglările funcţionării unor organe cum ar fi palpitaţiile, respiraţia grea, senzaţia de greaţă sunt mai degrabă tulburări care ţin de anxietate. În schimb, la depresivi se manifestă o stare permanentă de tristețe. Dar, în același timp, există și depresia maniacală, când suferinzii manifestă și o stare de veselie, de activitate excesivă. Tratamentul stărilor depresive presupune administrarea de medicamente alese ca potrivite de medicul psihiatru pentru tipul biologic al depresiei. În cazul depresiei sunt complet interzise tratamentele luate ”după ureche”. Psihiatrul este singurul care stabileşte ce pași trebuie urmați de pacient pentru a lupta cu depresia. Medicaţia în depresie se asociază de obicei şi cu 20-25 de şedinţe de psihoterapie.

Cei de la iflscience.com citează două studii în domeniu care au demonstrat că depresia afectează și lezează anumite părți ale creierului, în timp ce anxietatea poate fi moștenită de la părinți. La fel, un studiu în psihiatrie moleculară a evidențiat faptul că depresia afectează hipocampul, adică acea parte a sistemului limbic al creierului, care este centrul emoțional al acestuia, răspunzând pentru formarea noilor amintiri. Acest lucru nu este valabil numai pentru cei care au crize regulate de depresie, ci și celor care s-au confruntat cu un astfel de episod doar o singură dată în viață. Studiul despre care vă vorbeam a evidențial faptul că o persoană care a suferit o dată de depresie este ulterior predispusă afecțiunii. Cu toate acestea, există și unele vești bune care vin să ne spună că afecțiunea și leziunile creierului sunt tratabile în anumite condiții, atâta vreme cât tratamentul este început din timp. Hipocampul este un organ regenerativ, dar și individual. Tratamentul este personalizat pentru fiecare individ în parte.

O echipă de cercetători ai Universității Wisconsin-Madison a realizat și ea un studiu care a scos în evidență faptul că atât depresia, cât și anxietatea, pot fi moștenite ereditar. Cert este că ambele, atât depresia, cât și anxietatea pot duce la oboseală, un nivel scăzut de energie, insomnie sau, din contră, dorința de a dormi excesiv, dureri persistente de cap, neliniște, furie, inutilitate, lipsă de speranță, dificultăți de concentrare, autostimă scăzută și un sentiment de devalorizare.

 Atacul de panică, o formă de anxietate 

Nu credem că există persoană care să nu fi încercat un sentiment de teamă sau de îngrijorare atunci când a fost pusă într-o situație dificilă, care părea că nu are ieșire.

Însă când această stare degenerează și duce la atacuri de panică și tulburări emoționale, vorbim despre tulburări de anxietate, o problemă de sănătate care ne împiedică să ducem o viață normal.

Oricine a suferit măcar o dată de un atac de panică! La fiecare se manifestă diferit, însă simptomatologia are câteva caracteristici comune – pulsul inimii crește, apare senzația de sufocare, amețeli, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor.

Specialiștii definesc atacul de panică ca ”fiind o formă acută a anxietăţii, care constă dintr-un complex de reacţii fiziologice ale organismului, cu producerea de către glandele suprarenale a unor cantităţi crescute de hormoni, în principal adrenalină. În faţa unei situaţii de pericol care trebuie să fie învins sau evitat, organismul are nevoie de un supliment de energie pentru creşterea tonusului muscular, a respiraţiei şi a ritmului alert al bătăilor inimii. În acest moment, se acumulează mai mult sânge în creier, muşchi şi plămâni, care dau puterea de a rezista la un atac fizic, la un accident sau la un dezastru natural. Prin aportul sporit de adrenalină, se creează o stare inexplicabilă de panică, cu un sentiment de moarte iminentă”.

Atacurile de panică pot apărea oricând şi pot dura de la câteva secunde până la o oră. Frecvenţa acestora variază la intervale de câteva săptămâni sau chiar de câteva ori pe zi. În timpul atacurilor de panică se instalează o stare de hipersensibilitate, cu teamă, se simte o tensiune în jurul gâtului, a cefei şi a spatelui iar intern este posibilă o diaree acută. 

Nu renunta la luptă 

Tema, panică, stările lungi de tristețe inexplicabile, lipsa încrederii în sine, sentimentul de durere sufletească, și de disperare sunt semne care ar trebui să-ți dea de gândit că ai putea suferi de depresie sau de anxietate. Ele se declanșează de obicei fie după un eșec emoțional, al unei afecțiuni fizice, al pierderii locului de muncă sau al despărțirii de cineva drag. Totul este să nu lăsăm ca aceste stări să pună stăpânire pe noi. De aceea, psihoterapia și sesiunile de dezvoltare personală îți pot veni în ajutor în încercarea ta de a-ți restabili echilibrul pierdut, și să fii din nou ca înainte. Mai nou, psihoterapia cognitiv-comportamentală a devenit parte a mediului online, astfel, că foarte mulți psihoterapeuți își organizează ședințele pe internet. Pacienții nu trebuie să se deplaseze până la cabinet, ei participând la aceste ședințe chiar din fața calculatorului personal.

Există soluții în tratarea depresiei, anxietății și panicii în afară de medicamente. Ce-i drept, nu sunt valabile la toată lumea, dar le poți încerca.

-Meditează. Este nevoie de doar 10 minute pe care să ți le rupi zilnic din programul tău pentru a medita. Încearcă să îți golești mintea de gânduri. La început îți va fi puțin mai greu, dar cu timpul vei reuși să faci acest lucru cu ușurință.

-Conștientizează că ești stăpânul propriului tău corp, iar totul pornește din adâncurile voinței tale,  așa că puterea este în tine.

-Dacă lucrurile care-ți făceau plăcere înainte nu te mai atrag, atunci încearcă să te redescoperi și caută alte activități pe care să le faci cu plăcere și care să te pasioneze.

– Ține un jurnal în care poți să scrii atunci când nu te simți bine. Vei simți acest lucru ca pe o eliberare de stările negative care simțeai că-ți dau târcoale.

-Nu renunța niciodată la luptă. Chiar dacă ai impresia că stările au trecut, lupta cu ele nu se încheie de fapt niciodată. Oricând este posibilă o nouă recădere, așa că trebuie să mergi mereu mai departe. 

Ceaiuri care îți vin în ajutor

Pentru a lupta contra depresiei și anxietății, ”farmacia verde” are pentru noi și o serie de ceaiuri care pot contribui la diminuarea simptomelor. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la tratamentul de specialitate.

Ceaiul de sunătoare este poate cel mai cunoscut remediu tradiţional pentru depresie, stări febrile, dezinfectarea rănilor şi cicatrizarea arsurilor minore iar cercetări recente au scos la iveală că beneficiile acestei plante sunt datorate proprietăţilor antivirale şi antibacteriene, precum şi activităţii la nivel cerebral, care ajută la eliminarea de serotonină, aşa-numitul hormon al fericirii.

Sunătoarea este comercializată sub diferite forme (tinctură, pliculeţe de cei, plantă uscată, capsule) şi este frecvent asociată cu valeriana, o altă plantă cu efecte benefice asupra stării psihice.

Pentru a-l prepara, la 300 ml de apă clocotită adăugați o linguriţă de flori uscate sau frunze şi se lasă la infuzat 10-15 minute.

După cum spuneam, ceaiul de sunătoare te ajută în lupta cu depresia şi anxietatea. De altfel, numeroase studii au demonstrat că ceaiul de sunătoare este la fel de eficient precum antidepresivele, dar are mult mai puţine reacţii adverse decât acestea. Ne referim aici la cazuri de depresie în forme uşoare, și de aceea, după cum spuneam, ceaiul de sunătoare nu trebuie să înlocuiască tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist.

Dar ce părere aveți despre ceaiul de mușețel? Ei bine, noi studii în domeniu au demonstrat faptul că această plantă ajută la combaterea anxietății și depresiei. Faptul că mușețelul este o plantă care combate anxietatea și depresia a fost confirmat de un studiu clinic efectuat la Școala de Medicină a Universității din Pennsylvania. Acum cercetătorii anunță că rezultatele au fost reevaluate și reconfirmate.

Tot pentru a veni în ajutor în lupta cu depresia și anxietatea, specialiștii în fitoterapie recomandă în mod obișnuit utilizarea plantelor cu efecte de relaxare, așa cum sunt mușețelul, lavanda, sunătoarea pe o perioadă de trei luni până la un an, pentru ca acestea să-și atingă eficienţa maximă.

Nu a spus nimeni că este ușor să lupți împotriva acestor două afecțiuni. Este nevoie de multă putere din partea ta, de ajutor specializat, iar cei dragi ar trebui să fie alături de tine, pentru a te sprijini în momentele în care simți că nu mai reziști. Încercați să vă schimbați stilul de viață, mâncați mai sănătos – fără atâtea produse încărcate în grăsimi nesănătoase, practicați un sport, sau găsiți-vă un hobby care să vă placă și să vă țină ocupată și mintea. Trebuie să găsiți puterea de a lupta în interiorul dumneavoastră, iar dacă nu, nu ezitați să cereți ajutorul. Nu vă lăsați doborât, cei din jur au nevoie de dumneavoastră, chiar dacă aveți impresia că nu este așa!

 

Ai ceva de adăugat?...

*